Crearea unui mediu prietenos cu autismulun mediu prietenos este esențială pentru a ajuta persoanele cu autism să se dezvolte atât în mediul de învățare , cât și în cel de lucru. Fie că sunteți profesor, angajator sau membru al familiei, înțelegerea și adaptarea mediului pentru a satisface nevoile persoanelor cu autism poate îmbunătăți foarte mult experiența și performanța acestora. Iată câteva strategii pentru a contribui la crearea unor astfel de medii:
Table of Contents
1. Structură și rutină
Unul dintre cele mai importante aspecte ale unui mediu favorabil autismului este asigurarea unei structuri și a unei rutine. Persoanele cu autism se simt adesea mai confortabile și mai încrezătoare atunci când știu la ce să se aștepte pe parcursul zilei. Rutinele previzibile reduc anxietatea și îi ajută să se concentreze mai bine. Acest lucru poate fi realizat prin utilizarea unor programe vizuale și prin comunicarea clară a ceea ce se așteaptă. Potrivit Societății Naționale pentru Autism (2018), furnizarea de medii structurate permite persoanelor cu autism să se implice cu mai mult succes în activități și reduce stresul.
2. Modificări favorabile sensibilității
Persoanele cu autism prezintă adesea sensibilități senzoriale, ceea ce poate face ca mediile tradiționale de clasă sau de birou să fie copleșitoare. Pentru a răspunde acestor nevoi, este important să luați în considerare aspectele senzoriale ale spațiului. De exemplu, iluminatul ar trebui să fie moale și nefluorescent, deoarece luminile puternice sau pâlpâitoare pot distrage atenția. În plus, reducerea zgomotelor puternice sau oferirea de căști cu anulare a zgomotului pot ajuta la minimizarea distragerilor (Goin-Kochel et al., 2018). Crearea de spații liniștite în care persoanele se pot retrage atunci când se simt copleșite este o altă caracteristică esențială.
3. Comunicare clară și directă
Persoanele cu autism beneficiază adesea de o comunicare clară, directă. Ambiguitatea poate duce la confuzie sau anxietate. Atât în mediul de învățare, cât și în cel de lucru, este esențial să se utilizeze un limbaj simplu, direct și să se evite expresiile idiomatice sau sarcasmul, care pot fi înțelese greșit. Utilizarea mijloacelor vizuale, a instrucțiunilor scrise sau a tehnologiei care sprijină comunicarea (cum ar fi dispozitivele de conversie a vorbirii în text) poate contribui, de asemenea, la reducerea decalajelor de comunicare (Ganz et al., 2012).
4. Consolidarea pozitivă
Încurajarea și întărirea pozitivă sunt vitale în construirea încrederii și motivației persoanelor cu autism. Întărirea comportamentelor pozitive și a realizărilor, indiferent dacă sunt mari sau mici, favorizează sentimentul de împlinire și încurajează succesele ulterioare. Consolidarea ar trebui să fie specifică, imediată și consecventă, deoarece aceasta ajută individul să facă legătura între acțiunile sale și rezultatele dorite (Lovaas, 1987).

5. Programe flexibile de lucru și de învățare
Flexibilitatea este esențială în sprijinirea persoanelor cu autism, în special a celor care pot avea nevoie de pauze sau de timp suplimentar pentru a finaliza sarcinile. Flexibilitatea permite persoanelor să își gestioneze nevoile senzoriale și să își regleze nivelul de stres, ceea ce, în cele din urmă, le îmbunătățește concentrarea și productivitatea. Conform unui studiu realizat de Institutul Național de Sănătate Mintală (2016), oferirea de programe flexibile poate fi foarte benefică pentru persoanele cu autism, permițându-le să lucreze sau să studieze în ritmul lor propriu.
6. Formare și sensibilizare pentru personal și colegi
Educația privind autismul este vitală pentru crearea unui mediu incluziv și înțelegător. Instruirea profesorilor, a angajatorilor și a colegilor cu privire la caracteristicile autismului și la modul de adaptare la diverse nevoi poate îmbunătăți semnificativ experiența persoanelor din spectru. Această formare ar trebui să includă informații privind stilurile de comunicare, interacțiunile sociale și modul de a oferi sprijin fără a provoca stres sau disconfort suplimentar (Vogan et al., 2015).
7. Formarea abilităților sociale
Multe persoane cu autism se luptă cu interacțiunile sociale, ceea ce poate face dificilă atât învățarea, cât și mediul de lucru. Oferirea de oportunități pentru formarea abilităților sociale este esențială pentru construirea încrederii în mediile sociale. Programele care se concentrează pe predarea unor abilități de conversație adecvate, pe înțelegerea limbajului corpului și pe gestionarea conflictelor pot fi extrem de utile (Weiss, 2002).
Concluzie
Crearea unui mediu de lucruun mediu de învățare și de lucru prietenos nu se referă doar la modificări fizice fizice ale unui spațiu, ci și despre încurajarea unei culturi a înțelegerii, respect și incluziune. Prin asigurarea unei structuri, acomodarea cu nevoile senzoriale, asigurarea unei comunicări clare, și oferind sprijin prin consolidare pozitivă și flexibilitate, persoanele din spectrul autismului pot reuși și își pot atinge potențialul.
Prin punerea în aplicare a acestor strategii, putem construi o societate care valorizează diversitatea și sprijină nevoile unice ale fiecăruia.
Referințe:
Ganz, J. B., et al. (2012). Formarea abilităților sociale pentru copiii cu tulburări din spectrul autist: O revizuire sistematică a literaturii. Focus on Autism and Other Developmental Disabilities, 27(2), 72-83.
Goin-Kochel, R. P., et al. (2018). Probleme de procesaresenzorială la copiii cu tulburare de spectru autist: O meta-analiză. Journal of Autism and Developmental Disorders, 48(3), 836-844.
Lovaas, O. I. (1987). Tratamentulcomportamental și funcționarea educațională și intelectuală normală la copiii autiști tineri. Journal of Consulting and Clinical Psychology, 55(1), 3-9.
Societatea Națională de Autism. (2018). Crearea unei clase prietenoase cu autismul. Retrieved from https://www.autism.org.uk
Institutul Național de Sănătate Mintală . (2016). Tulburarea de spectru autist: Ce trebuie să știți. Retrieved from https://www.nimh.nih.gov
Vogan, V. M., et al. (2015). Beneficiile formării specifice autismului pentru educatori: O meta-analiză. Research in Autism Spectrum Disorders, 17, 79-88.
Weiss, J. A. (2002). Abilitățile sociale și tulburările din spectrul autist: Efectul intervenției asupra copiilor și adolescenților. Autism, 6(2), 187-202.