Micronutrienții — vitaminele și mineralele necesare în cantități mici — sunt esențiali pentru metabolismul celular, dezvoltarea creierului, funcția imunitară și producția de neurotransmițători. În tulburarea din spectrul autist (TSA), nutriția nu este un „subiect secundar”. Mulți copii se confruntă cu alimentație selectivă, diete restrictive, evitarea alimentelor pe baza simțurilor și probleme gastrointestinale, toate acestea putând crește riscul apariției deficiențelor nutriționale.

Acest articol explică micronutrienții cei mai des discutați în contextul ASD, cum se pot manifesta deficiențele și de ce suplimentarea țintită, bazată pe dovezi este preferabilă „mega-dozării” nesupravegheate.

De ce micronutrienții sunt importanți pentru creier și comportamentul

Micronutrienții contribuie la alimentarea multor sisteme care influențează funcționarea zilnică:

• Sinteza neurotransmițătorilor (dopamină, serotonină, căi GABA)
  
• Mielinizarea și semnalizarea nervoasă (comunicare eficientă în sistemul nervos)
  
• Producția de energie mitocondrială (oboseală și rezistență)
  
• Reglarea imunitară și echilibrul inflamației
  
• Somnul arhitectura și stresul răspunsul
  

Când un copil are o deficiență, scopul corectării nu este „tratarea autismului”, ci reducerea stresului biologic și susținerea unei baze mai stabile, ceea ce adesea facilitează implicarea copilului în procesul de învățare și terapie.

Cheie Micronutrienți în autism

1) Vitamina D

Vitamina D este legată de funcția imunitară, reglarea inflamației, și dezvoltarea creierului. Nivelul scăzut de vitamina D este frecvent la nivel global, în special la copiii cu expunere limitată la soare sau dietă restrictivă.

De ce este important:

• susține echilibrul imunitar și controlul inflamației
  
• poate influența starea de spirit, energia și starea generală de bine
  

Posibile semne de deficit de vitamina D (nespecifice): oboseală, frecvente boli, stare de spirit proastă , dureri musculare (adesea subtile sau absente).

2) Zinc

Zincul joacă un rol important în funcția imunitară, integritatea intestinului și activitatea neurotransmițătorilor. De asemenea, este implicat în reglarea gustului și a apetitului, ceea ce poate fi relevant în cazul alimentației selective.

De ce este important:

• susține căile legate de dopamină și semnalizarea neurală
  
• contribuie la reglarea sistemului imunitar
  
• ajută la menținerea sănătății pielii și a mucoasei intestinale
  

Surse alimentare: carne, ouă, lactate, leguminoase, nuci/semințe (consumul poate fi redus în cazul dietelor selective).

3) Magneziu

Magneziul susține transmiterea semnalelor nervoase, relaxarea musculară și reglarea somnului. Unii copii cu TSA au un aport redus din cauza alimentației limitate sau a nevoilor crescute în perioadele de stres.

De ce este important:

• susține calmarea sistemului nervos și funcția musculară
  
• poate influența somnul calitatea și neliniștea
  
• implicat în metabolismul energetic
  

Notă: Magneziul poate provoca scaune moi în anumite forme/doze — acest lucru poate fi util în cazul constipației, dar poate provoca disconfort în cazul supradozării.

4) Vitamine din complexul B (în special B6, B12, acid folic)

Vitaminele B sunt esențiale pentru metabolismul energetic și căile neurotransmițătorilor. Ele sunt implicate și în procesele de metilare care influențează modul în care organismul utilizează nutrienții și produce anumite substanțe chimice ale creierului.

De ce sunt importante:

• susține sinteza neurotransmițătorilor și energia creierului
  
• poate afecta atenția, oboseala și reglarea stării de spirit
  
• Vitamina B12 și acidul folic sunt importante pentru funcționarea nervilor și producerea globulelor roșii.
  

Factor de risc comun: diete restrictive care exclud produsele de origine animală (pentru vitamina B12) sau cu o varietate redusă în general.

Comportamental și Impactul cognitiv al deficiențelor

Deficiențele de micronutrienți nu „creează” trăsături de autism, dar pot contribui la apariția simptomelor care se suprapun adesea cu provocările legate de TSA. În practică, deficiențele pot fi asociate cu:

• Iritabilitate și reactivitate emoțională reactivitate
  
• Concentrare slabă sau scurtă atenție durată
  
• Tulburări de somn (dificultăți în adormire, somn agitat)
  
• Oboseală și rezistență scăzută
  
• Redusă toleranță la stres
  
• Înrăutățit GI confort (în unele cazuri, în funcție de nutrientul)
  

Corectarea deficiențelor susține stabilitatea fiziologică — un nivel de bază mai calm, care poate îmbunătăți funcționarea zilnică și poate spori eficacitatea strategiilor comportamentale și educaționale.

Suplimentarea bazată pe dovezi (ce înseamnă „țintită”)

1) Utilizați evaluarea, nu presupunerile

Cea mai responsabilă abordare este suplimentarea ghidată de analize de laborator, atunci când este posibil. Un medic poate evalua mai întâi aportul alimentar și simptomele, apoi poate lua în considerare analize de laborator, cum ar fi nivelul de vitamina D, markerii de fier, vitamina B12, acidul folic, zincul sau alții, în funcție de starea copilului.

2) Evitați „stivuirea” generală, nesupravegheată

Este obișnuit ca familiile să încerce mai multe suplimente simultan, dar acest lucru poate avea efecte negative, deoarece:

• nu poți spune ce ajută și ce provoacă efecte secundare
  
• unele substanțe nutritive pot deveni excesive și pot provoca daune
  
• pot apărea interacțiuni (de exemplu, un nivel ridicat de zinc poate reduce absorbția cuprului în timp)
  

3) Doza și forma contează

Diferite forme ale aceluiași nutrient pot avea efecte diferite asupra organismului (tolerabilitate, absorbție, efecte gastrointestinale). Un specialist vă poate ajuta să alegeți opțiunile potrivite și să reduceți efectele secundare.

4) Urmăriți rezultatele cu ajutorul unui plan simplu

În loc să vă bazați pe „sentimente”, urmăriți 2-3 rezultate măsurabile pe o perioadă de 6-12 săptămâni, cum ar fi:

• ora de adormire
  
• numărul de treziri nocturne
  
• feedbackul profesorului cu privire la concentrare
  
• Confortul gastrointestinal și regularitatea scaunului
  
• frecvența/intensitatea crizelor
  

Concluzie

Optimizarea micronutrienților este o componentă importantă, bazată pe dovezi, a îngrijirii autismului, în special deoarece alimentația selectivă și problemele gastrointestinale pot crește riscul de deficiență. Nutrienții precum vitamina D, zincul, magneziul și vitaminele din complexul B susțin funcția neurologică, căile neurotransmițătorilor, echilibrul imunitar și metabolismul energetic. Atunci când există deficiențe, corectarea acestora ajută la crearea unui mediu biologic mai stabil, care susține învățarea, reglarea și participarea la terapii.

Cea mai sigură strategie este suplimentarea țintită ghidată de evaluarea clinică și testarea de laborator și, atunci când este cazul, testarea de laborator și, atunci când este cazul, testarea de laborator și, atunci când este cazul, testarea de laborator și, atunci când este cazul, a11> și, atunci când este cazul, teste de laborator—nu suplimentarea nesupravegheată pe scară largă. Mici, bine monitorizate schimbări adesea produc cele mai a23> semnificative și durabile îmbunătățiri în timp.