Etichetele alimentelor pot fi confuze chiar și pentru cumpărătorii experimentați. Pentru familiile care cresc un copil cu tulburare din spectrul autist (TSA), citirea etichetelor poate fi și mai importantă, deoarece mulți copii au sensibilități senzoriale, obiceiuri alimentare selective, intoleranțe alimentare sau simptome gastrointestinale, cum ar fi constipație, diaree, reflux sau balonare. În aceste cazuri, un produs care pare „sănătos” pe ambalaj poate conține ingrediente care pot agrava disconfortul sau declanșa sensibilitate la unii copii.

Medicii și echipele de îngrijire integrativă subliniază un aspect simplu: nutriția etichetarea alfabetizarea este o abilitate practică care ajută a13> ajută părinții să reducă factori de stres alimentar evitabili dieta stresori. Acest lucru nu înseamnă că fiecare aditiv este „rău” sau că unul ingredient automat provoacă modificări comportamentale. Aceasta înseamnă că familiile pot lua decizii mai informate, în special atunci când un copil reacționează în mod clar la anumite alimente.

Comun Ingrediente de urmărit

1) Zaharuri ascunse (multe denumiri, același scop)

Zaharurile adăugate pot apărea sub zeci de denumiri. Unii copii sunt mai sensibili la creșterile și scăderile bruște ale glicemiei (care pot afecta starea de spirit, energia și concentrarea), iar excesul de zahăr poate agrava dezechilibrul intestinal la anumiți copii.

Comun adăugat zahăr denumiri includ:

• zahăr din trestie, zahăr brun, zahăr de cocos
  
• glucoză, dextroză, fructoză
  
• corn syrup, high-fructose corn syrup
  
• maltoză, maltodextrină (nu întotdeauna „dulce”, dar poate acționa ca carbohidrații rapizi)
  
• orez sirop, arțar sirop, agave
  
• concentrat de suc de fructe (adesea utilizat ca îndulcitor „sănătos”)
  

Sfat: Dacă mai multe surse de zahăr apar în lista ingredientelor , produsul produs este de obicei mai dulce decât pare — chiar dacă este menționat „fabricat cu fructe adevărate”.

2) Coloranți și vopsele artificiale

Unele familii raportează că anumite coloranți alimentari par să coreleze cu hiperactivitatea sau iritabilitate la copilul lor, în timp ce altele nu observă niciun efect. Cercetările și reacțiile individuale sunt contradictorii, dar dacă un copil prezintă sensibilitate comportamentală, reducerea coloranților poate fi o încercare rezonabilă.

Urmăriți numele precum:

• Roșu 40, Galben 5, Galben 6, Albastru 1
  
• „culoare artificială”, „culoare adăugată”
  

3) Conservanți

Conservanții sunt utilizați pe scară largă pentru a prelungi durata de valabilitate, iar majoritatea sunt considerați siguri la nivelurile reglementate. Cu toate acestea, unii copii cu sensibilități puternice sau probleme gastrointestinale pot avea o stare mai bună atunci când se reduce consumul de alimente foarte procesate.

Exemplele includ:

• sodium benzoate
  
• sorbate de potasiu
  
• BHA, BHT (mai puțin frecvente în alimentele de uz cotidian, dar prezente în unele gustări)
  

4) Emulgatori și aditivi pentru textură

Emulgatorii ajută alimentele să rămână cremoase și stabile (de exemplu sosurile, dressingurile, laptele vegetal, înghețată). Cercetările recente sugerează că unii emulgatori pot afecta funcția de barieră sau a17> barieră funcție sau microbiom echilibru în anumite contexte, dar dovezile la oameni — în special la cei cu TSA — sunt încă în curs de dezvoltare. Pentru copiii cu simptome GI persistente, ar putea merita să se observe dacă produsele sunt emulsionate în mod intens sau nu sunt emulsionate în mod intens sau nu sunt emulsionate în mod dacă produsele emulsionate în mod intens agravă simptomele.

Emulgatori/aditivi obișnuiți:

• polisorbat 80
  
• carboximetilceluloză (CMC)
  
• caragenan
  
• lecitine (adesea bine tolerate; contextul contează)
  
• gume: gumă xantan, gumă guar (poate provoca gaze la unii copii)
  

5) „Problema ingredientelor” depinde de copil

Unii copii pot reacționa la:

• produse lactate (intoleranță la lactoză, sensibilitate la proteinele din lapte)
  
• gluten (boala celiacă sau sensibilitate non-celiacă într-un subgrup)
  
• soia, ouă, nuci (alergii)
  

Important: Dietele restrictive trebuie supravegheate de profesioniști pentru a evita deficiențele nutriționale, în special în cazul persoanelor care mănâncă selectiv.

Înțelegerea afirmațiilor nutriționale (Nu lăsați eticheta frontală să vă inducă în eroare)

„Natural” nu înseamnă „bun pentru copilul meu copilul meu”.

„Natural” este adesea un termen de marketing. Un produs poate fi „natural” și tot să fie bogat în zahăr sau sărac în nutrienți.

„Fortificat” nu înseamnă bogat în nutrienți

Cerealele sau gustările fortificate pot conține vitamine/minerale adăugate, dar pot fi în continuare compuse în principal din carbohidrați rafinați și zahăr. Fortificarea poate fi de ajutor, dar nu înlocuiește alimentele echilibrate.

„Fără adaos de zahăr” poate fi totuși dulce

Acesta poate conține suc de fructe concentrat sau alcooli din zahăr. Verificați întotdeauna:

• Ingrediente listă
  
• Nutriție Fapte (în special carbohidrați și fibre)
  

„Fără gluten” nu înseamnă automat mai sănătos

Unele produse fără gluten au un conținut mai scăzut de fibre și mai ridicat de amidon. Dacă copilul nu are nevoie din punct de vedere medical de o dietă fără gluten, este posibil ca aceasta să nu îi aducă beneficii.

Practic Citirea etichetelor Sfaturi

1) Începeți cu lista ingredientelor

Ingredientele sunt enumerate în funcție de greutate. Dacă primele 3 ingrediente sunt făină rafinată + zahăr + ulei, este probabil un produs foarte prelucrat.

O regulă bună: Încercați să alegeți liste de ingrediente mai scurte atunci când este posibil, în special pentru alimentele de consum zilnic.

2) Spot adăugat zaharuri rapid

• Căutați mai multe denumiri ale zahărului răspândite în mod diferit (o tactică obișnuită).
  
• Verificați informațiile nutriționale pentru Zaharuri adăugate (acolo unde sunt disponibile).
  
• Comparați produsele: chiar și mici diferențe se adună zi de zi .
  

3) Comparați fibrele și proteinele (pentru stabilitate)

Pentru gustări și micul dejun produse, fibrele și proteinele adesea contează mai mult decât cuvintele la modă de pe eticheta frontală.

Ca un simplu ghid de cumpărături:

• Mai multă fibră de obicei susține digestia și o energie mai constantă energie.
  
• Un conținut mai ridicat de proteine contribuie la senzația de sațietate și reduce fluctuațiile rapide ale foamei.
  

4) Aveți grijă la conținutul de sodiu din alimentele ambalate

Unele produse „potrivite pentru copii” (biscuiți, nuggets, supe) pot avea un conținut surprinzător de ridicat de sodiu, ceea ce poate afecta hidratarea și echilibrul general al dietei.

5) Căutați informații privind alergenii și contaminarea încrucișată.

Dacă copilul dumneavoastră are alergii sau sensibilități, verificați:

• „Conține: lapte/ouă/soia/grâu…”
  
• „Poate conține…” sau „Procesat într-o unitate care procesează și…”
  

6) Nu ignorați mărimea porției

O gustare care pare să aibă un conținut redus de zahăr poate avea o porție foarte mică. Comparați produsele folosind per 100 g (dacă este indicat) sau calculați pe baza porțiilor obișnuite consumate de copilul dumneavoastră.

7) Creați o „listă sigură” cu mărci/produse de încredere

Dacă citirea etichetelor vi se pare copleșitoare, creați o listă scurtă cu:

• 5–10 gustări
  
• 5–10 produse alimentare de bază
  
• 5–10 “quick meals”
  that work well for your child’s digestion and routine. Consistency reduces daily stress.
  

Concluzie

Citirea etichetelor alimentelor ajută părinții să identifice zaharurile ascunse, aditivii și afirmațiile înșelătoare, în special atunci când au grijă de un copil cu sensibilități legate de autism sau cu disconfort gastrointestinal. Cea mai fiabilă abordare este să vă concentrați pe lista ingredientelor, să limitați zaharurile adăugate în exces și să comparați densitatea fibrelor/proteinelor și a nutrienților, în loc să vă bazați pe informațiile de marketing de pe eticheta frontală.

Citirea informată a etichetelor nu necesită perfecțiune. Pur și simplu le permite familiilor să facă alegeri mai calme și mai sigure, care susțin digestia, energia și bunăstarea generală pe termen lung.