Rolul probioticelor în tulburarea de spectru autist: O legătură între intestin și creier

Axa intestin-creier a devenit o temă centrală în cercetarea autismului, iar probioticele sunt din ce în ce mai explorate ca o cale promițătoare pentru terapia de susținere în tulburarea spectrului autist (TSA). Acest interes provine din numărul tot mai mare de dovezi care evidențiază modul în care microbiomul intestinal poate influența simptomele neurologice și comportamentale prin modularea imunității, controlul inflamației și producția de neurotransmițători.

Disbioza intestinală la copiii cu autism

Mai multe studii au observat că copiii cu autism tind să aibă microbiota intestinală alterată în comparație cu colegii neurotipici. Aceste dezechilibre – cunoscute sub numele de disbioză – se manifestă adesea printr-o prezență mai mare a speciilor de Clostridium și o abundență redusă de bacterii benefice precum Bifidobacterium și Lactobacillus (Li et al., 2023). Acest dezechilibru microbian poate contribui la problemele gastrointestinale (GI) frecvent observate în TSA, cum ar fi constipația, diareea și balonarea, care, la rândul lor, pot exacerba simptomele comportamentale.

Suplimentarea cu probiotice: Ce spun cercetările

Studiile recente au început să investigheze modul în care suplimentarea cu probiotice ar putea reechilibra microbiota și ar putea ameliora simptomele gastrointestinale și comportamentale.

Un studiu 2021 randomizat, dublu-orb, controlat cu placebo realizat de Shaaban și colab. a examinat efectul unui supliment probiotic cu mai multe tulpini timp de trei luni la copiii cu TSA. Rezultatele au arătat o îmbunătățire semnificativă a simptomelor gastrointestinale și îmbunătățiri moderate ale comunicării sociale, măsurate prin instrumente standardizate precum Autism Diagnostic Observation Schedule (ADOS).

Un alt studiu din 2020 realizat de Sanctuary și colab. a constatat că o intervenție probiotică de 10 săptămâni a îmbunătățit semnificativ scorurile de iritabilitate și hiperactivitate la copiii mici cu TSA, modificând în același timp în mod pozitiv compoziția microbiomului lor intestinal.

Mai recent, o revizuire sistematică și o meta-analiză efectuată de Liu et al. (2024) a analizat 12 studii clinice și a concluzionat că probioticele par să aibă un impact moderat, dar promițător asupra simptomelor comportamentale GI și de bază în TSA, în special atunci când sunt utilizate împreună cu terapiile convenționale.

Cum acționează probioticele?

Mecanismele propuse prin care probioticele pot exercita beneficii în ASD includ:

• Reducerea permeabilității intestinale (de exemplu, ” intestinpermeabil “)
• Reducerea neuroinflamării
• Modularea răspunsurilor imune
• Creșterea producției de acizi grași cu lanț scurt, cum ar fi butiratul, care susțin sănătatea creierului

În ciuda datelor promițătoare, cercetătorii subliniază importanța tratamentului individualizat, deoarece eficacitatea probioticelor poate depinde de compoziția de bază a microbiomului intestinal și de tulpinile specifice utilizate.

Considerații practice pentru familii

Înainte de a începe orice regim probiotic, este esențial să consultați un furnizor de servicii medicale familiarizat cu TSA. Suplimentarea cu probiotice ar trebui să fie considerată o măsură de susținere, nu un substitut pentru terapiile comportamentale sau de dezvoltare bazate pe dovezi.

Pe măsură ce continuăm să aflăm mai multe despre axa intestin-creier, probioticele pot deveni o parte valoroasă a unui plan de tratament complet pentru copiii cu autism.

Referințe

• Li, Y., Zhang, J., Zhang, Y., Li, J., Wang, Y., & Chen, H. (2023). Compoziția alterată a microbiotei intestinale la copiii cu tulburare de spectru autist . Frontiers in Microbiology, 14, 1172650. https://doi.org/10.3389/fmicb.2023.1172650
• Liu, X., Guo, R., Wang, L., Zhang, H., & Chen, H. (2024). Efectul suplimentării probiotice asupra simptomelor gastrointestinale și comportamentale la copiii cu tulburare de spectru autist: O revizuire sistematică și o meta-analiză. Nutrienți, 16(1), 45. https://doi.org/10.3390/nu16010045
• Sanctuary, M. R., Kain, J. N., Angkustsiri, K., & German, J. B. (2020). Considerații dietetice în tulburările din spectrul autismului: Rolul axei intestin-creier. Nutrition Reviews, 78(9), 678-696. https://doi.org/10.1093/nutrit/nuz092
• Shaaban, S. Y., El Gendy, Y. G., Mehanna, R. A., El-Senousy, W. M., El-Feki, H. S., Saad, K., & El-Asheer, O. M. (2021). Rolul probioticelor la copiii cu tulburare de spectru autist: Un studiu prospectiv, cu etichetă deschisă. Nutrienți, 13(11), 3773. https://doi.org/10.3390/nu13113773